Subdiviziunile Finlandei

Finlanda este formată din 6 provincii (finlandeză: lääni, pl.läänit, suedeză: län). Provinciile sunt divizate în 90 de districte la nivel local. Autoritatea provincială este parte constituantă a executivului în teritoriu şi în consecinţă nu are cadre alese prin vot. Sistemul de împărţire administrativă nu s-a schimbat din anul 1634, de când a fost creat. În anul 1997 provinciile au fost reorganizate şi din 12 provincii au mai rămas doar 6 mari provincii. Acestea sunt:

• Finlanda de Sud (fin.Etelä-Suomen lääni, sve. Södra Finlands län)
• Finlanda de Vest (fin. Länsi-Suomen lääni, sve. Västra Finlands län)
• Finlanda de Est (fin. Itä-Suomen lääni, sve. Osträ Finlands län)
• Oulu (fin. Oulun lääni, sve. Uleåborgs län)
• Laponia (fin. Lapin lääni, sve. Lapplands län)
• Åland (sve. Åland; fin. Ahvenanmaa)

Insulele Åland se bucură de un grad mare de autonomie. Singura limbă oficială este limba suedeză. Potrivit acordurilor internaţionale şi legilor finlandeze, guvernul din Åland îmbină legislaţia locală cu legislaţia generală a Finlandei. În afara bugetului local Insulele Åland se mai bucură şi de o parte din bugetul Finlandei care o reprezintă în relaţiile internaţionale. Insulele sunt complet demilitarizate şi nu fac parte din Uniunea Europeană chiar dacă moneda Insulelor este euro.

Cele 6 provincii sunt subdivizate în regiuni (finlandeză: maakunta, suedeză: landskap). Regiunile sunt guvernate de consilii regionale şi au rolul de coordonare a municipalităţilor componente. Regiunile reprezintă mai bine decât provinciile, variaţiile de limbă, cultură şi economie ale Finlandei. 6 provincii (finlandeză lääni, suedeză län]) provinciile sunt divizate în 20 regiuni (finlandeză: maakunta, suedeză: landskap) regiunile sunt divizate în 74 sub-regiuni (finlandeză seutukunta, suedeză ekonomisk region) sub-regiunile sunt divizate în 432 municipalităţi (finlandeză kunta, suedeză kommun). În capitala provinciilor funcţioneză Administraţia regională (Lääninhallitus, Länsstyrelse) condusă de un Prefect (Maaherra, Landshövding).

În afara celor 6 provincii Finlanda se mai împarte, în funcţie de situaţii, în 5 suuralue echivalentele provinciilor, în 21 de maakunta, echivalentele regiunilor geografice. Mai este împărţită în 15 circumscripţii electorale vaalipiiri, 15 zone de gravitaţie a forţei de muncă työvoima- ja elinkeinokeskus care sunt de fapt provinciile istorice finlandeze şi care nu se suprapun circumscripţiilor electorale, 213 centre de gravitaţie economică şi culturală seutukunta şi, în sfârşit, în 992 de localităţi sau comune kunta. Comuna kunta, are ca subdiviziune satul kylä.

Finlanda, ţara pădurilor şi a lacurilor, este împărţită în numeroase ocoale silvice şi de vânătoare metsäpiiri. Brigadier al ocolului silvic este metsänhoitaja sau metsänvartija şi riistanhoitaja, responsabil-îngrijitor al vânatului.

Din punct de vedere militar, actualele 12 regiuni militare sotilaslääni se vor reduce, în curând, prin restructurare, la doar 7.

Biserica evanghelico-luterană are împărţire administrativă proprie: 9 hiippakunta, eparhie sau dieceză şi 576 de seurakunta parohie. O unitate administrativă mai veche era rovastikunta, protopopiat.

Tot învechite sunt şi următoarele unităţi administrative: vapaaherrakunta, comitat şi tuomiokunta, district jurdic devenit astăzi kihlakunta, district jurisdicţional sau al stării civile. Autoritatea provinciei este parte din puterea executivă a guvernului central. Acesta este un sistem care nu s-a mai schimbat de la crearea sa în 1634.

Finlanda este de la sfârşitul secolului XIX un stat bilingual. Oficiile şi agenţiile guvernamentale folosesc ambele limbi interne în contact cu publicul. Sub numele provinciilor în română, găsiţi numele locale ale lor în finlandeză şi suedeză: Înainte de regruparea din 1997 provincile erau: